Zeama bordeleză

Zeama bordeleză/amestec de sulfat de cupru (piatră vânătă) cu hidroxid de calciu (var) care formează sulfaţi bazici de cupru(CuSO4.4Cu(OH)2). Sulfatul de cupru singur se poate utiliza în orezării ca algicid, în doză de 15 kg/ha, aplicat în apă. De asemenea, în concentraţie de 0,5% se poate aplica pentru dezinfectarea lemnăriei răsadniţelor şi a solului. Uneori, se poate aplica în pomicultură la tratamentele de iarnă, în concentraţie de 1%.
Zeama bordeleză se prepară prin dizolvarea a 1 kg de sulfat de cupru în apă caldă (5-6 litri), după care se completează cu apă până la 90 litri într-un vas de lemn. Varul nestins, de bună calitate, în cantitate de 0,75 kg sau 1 kg (când este mai slab), se stinge cu apă separat, încet, până se formează o pastă consistentă) smântânie. După aceea, se completează cu apă până la 10 litri suspensie. Zeama bordoleză se obţine prin turnarea laptelui de var, încet şi prin amestecare continuă, peste soluţia de sulfat de cupru. Suspensia trebuie să aibă un pH neutru sau slab alcalin (pH = 7-8. Zemurile acide (pH = 5) sau prea alcaline (pH = 10) pot produce arsuri grave. Zeama bordeleză este corozivă pentru metale, în afara cuprului şi alamei. Este puţin compatibilă cu alte produse. Se poate amesteca cu sulful muiabil.
Se cunosc, în alte ţări, preparate solide de zeamă bordeleză, care se dizolvă simplu în apă pentru a putea imediat fi folosite în stropiri.
Spectrul de acţiune este larg, fiind recomandată pentru combaterea a numeroase boli, cu excepţia făinărîlor. Acţionează prin contact şi nu pătrund în ţesuturi. Faţă de patogeni acţionează ionii de cupru, carp pătrund în celulele plantei, unde coagulează proteinele. Are si acţiune bactericidă, datorită inducerii de către ionii de cupru de fito-alexine în ţesuturile vegetale.
Efecte ecotoxicologice. Din punct de vedere ecologic, zeama bordeleză (cuprul) este considerată ca fiind unul dintre fungicidele cu cele mai puţine influenţe negative. În unele soluri viticole, după tratamente îndelungate de combatere a manei, se poate acumula în cantităţi mari care acţionează asupra plantelor. Este fitotoxică pentru piersici, pruni şi legume, în special la temperaturi mai scăzute.
Zeama bordeleză este considerată ca selectivă faţă de Bacillus thuringiensis (bacterie entomopatogenă), Prospaltella perniciosi (viespe parazită a păduchelui din San Jose), Phytoseiulus persimilis (acarofag al păianjenului comun din sere).
Este considerată ca netoxică, dar sulfatul de cupru are DL50 pentru şobolani de 512 mg/kg (ceea ce îl include în grupa de substanţe mediu toxice). Timpul de pauză este de 20 zile; la tomate şi castraveţi se recomandă 8-5 zile, iar fructele trebuie bine spălate după recoltare. Produsul nu este toxic pentru albine, şi peşti.

(Fitopatologie- curs agronomie)

La mine in gradina se foloseste des;parc-ar fi panaceu universal

si ai mei o folosesc.

La trei-patru saptamini dupa efectuarea tratamentului cu Confidor Oil,se executa un tratament cu zeama bordeleza sau sulfat de cupru.
Nota: defapt ultimul/primul tratament, trebuia facut in toamna cind jumatate din frunze erau cazute pe jos.Trebuiau tratate si cele de pe sol.

cand am dat florile afara ,acum 4 saptamani eu le-am stropit cu aceasta zeama ca sa nu mai am probleme cu paianjenul si musculitele ,,vad ca pana acum m-au ocolit ,dar sa nu vorbesc intr-un ceas rau
la aceasta zeama am mai adaugat si mospilan

Pentru chestiile alea mici,cu aripi,care zboara si se cheama "musculite" trebuie,nu "zeama bordeleza", ci un insecticid: Decis Mega sau/si Calipso.Cel din urma este sistemic,deci intra in frunza si actioneaza timp de aproximativ 20 de zile.
Mopsilanul este o alegere buna,daaaar este prea de mult timp pe piata,iar reteta lui nu a mai fost reinoita,revizuita.

pana in prezent la mine a dat rezultate ,nu s-a mai atins nimic